SFATURI DUHOVNICEȘTI

AMĂGIŢI CU LOGODNA, VIITORII SOŢI ÎNCEP CĂSNICIA- PÂNĂ LA CUNUNIA RELIGIOASĂ- ÎN PĂCAT!

Spre mâhnirea şi îngrijorarea mea de duhovnic, nicidecum nu mă pot împăca cu concepţia despre viaţă- redusă numai la viaţa aceasta trupească pământească, amăgitoare şi trecătoare, şi la modul de gândire raţional – cu care trăiesc oamenii în vremea noastră, căci aşa i-a format şcoala, sistemul de învăţământ actual.

Întrucât gândirea raţională- mintală nu are principii morale, nu are criterii morale de conducere- în viaţă- şi neavând nici o concepţie reală duhovnicească Evanghelică asupra Lumii şi asupra vieţii- şi trupeşti trecătoare, dar şi sufleteşti viitoare, şi nemuritoare- trăiesc în necunoaşterea adevărului adevărat, cel moral.

Din această cauză, neavând nici convingeri veridice religioase, nici adevărate sentimente religioase- nobile şi înnobilatoare cum ne cere Scriptura- nici obişnuinţa duhovnicească de a-şi cenzura toate manifestările lor în raport de Poruncile Evanghelice, se conduc după tot felul de cugetări false, subiective, personale, raţionale. Cu alte cuvinte, trăiesc un mod de viaţă- zilnică- departe de Poruncile Evanghelice, departe de scopul unic şi salvator, al acestei vieţi trecătoare, Pocăinţa în vederea mântuirii sufletelor lor, şi vai! vor avea necazuri mari şi dureroase la viitoarea Judecată.

Iată un exemplu frecvent de amăgire- de fapt, de autoamăgire- când viitorii soţi, imediat după Logodnă încep viaţa de căsnicie împreună- până la cununia religioasă, şi astfel, trăiesc în DESFRÂNARE.

Nici nu se interesează ca să afle adevărurile duhovniceşti şi nesocotesc, că statutul privilegiat şi fericit de creştin ortodox te obligă să respecţi Legile Divine prin excelenţă duhovniceşti. Numai Sf. Taină a Cununiei religioase- care se face în Sf. Biserică, în faţa Sf. Altar, de către slujitorul lui HRISTOS îmbrăcat în în sfintele veşminte preoţeşti- are puterea dată de HRISTOS- dacă respectă condiţiile duhovniceşti şi ale ceremoniei religioase specifice- pe scurt, să-i unească prin Sf. Taină a ceremoniei religioase oficiale- în prezenţa naşilor, care poartă mare cinste şi mare răspundere- şi să-i numească : soţ care să fie capul soţiei, şi pe soţie ca să fie supusă bărbatului, soţului ei, şi aşa să trăiască- nu doi ci unul- până la moarte.

Vedeţi dar, că se aruncă în ochi amăgirea şi autoamăgirea că viitorii soţi ar fi cumva- după Logodnă- soţ şi soţie. Este doar o înşelare diavolească prin care el, satana, le şopteşte viclean şi complice că deja pot să trăiască împreună, şi aşa ei, sărmanii, păcăliţii, rătăciţii şi grăbiţii trăiesc în desfrânare.

Cercetând în plan psihologic şi duhovnicesc acest fenomen neortodox, ce a căpătat o amploare tot mai mare în zilele noastre, ajungem la adevărul că de vină este şcoala- tot sistemul de ânvăţământ actual- care nu face educaţie religioasă Evanghelică morală- singura veridică şi ortodoxă- ci numai pe cea raţională, care este în totală necunoştinţă de cauză- se află în întunericul necunoştinţei- de aceea are mare nevoie absolventul să-şi formeze şi să-şi cultive el, personalitatea duhovnicească, educaţia moral ortodoxă- autodidact- căci iată, din păcate nu toate mamele îşi respectă statutul lor şi obligaţia lor moral-ortodoxă de a face educaţie morală religioasă sistematică, copiilor săi, de care va răspunde la viitoarea Judecată.

Deci, în primul rând, mama să formeze la copii ei, viitorii soţi şi soţii, convingerea morală religioasă de a respecta Sf. Taină a Cununiei Religioase şi până atunci să nu înceapă căsnicia, căci va fi o căsnicie falsă, neortodoxă, cu tot felul de urmări inevitabile- chiar dramatice- deoarece nu au protecţie Divină. Dar şi slujitorii care slujesc Logodna sunt obligaţi să-i sfătuiască pe cei logodiţi să facă imediat şi Cununia Religioasă, iar până atunci nu au voie să trăiască împreună, că sunt ortodocşi şi nu sunt păgâni.

Este mare nevoie ca şi în predici- în Sf. Biserici- slujitorii să facă educaţie morală religioasă ortodoxă, cu sfaturi concrete, educative, convingătoare, din dorinţa de a preveni călătoria vieţii pe drumuri greşite şi păgubitoare.

                                                       Ieromonah Nil